Acasă » Stiri

Categoria Stiri

ANUNT Nr.6439 din 18.05.2023 privind efectuare de tratamente la livata de catre d-l Mihai Eugen

Informare cu privire la masurile de aplicare ale Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie

TUTORIAL completare PDF inteligent

CERERE-2021-FORMULAR-INTELIGENT

Începând de astăzi, 13 aprilie, centrul de vaccinare de la Popricani este funcțional! Programeaza-te la vaccinare impotriva COVID-19

Începând de astăzi, 13 aprilie, centrul de vaccinare de la Popricani este funcțional! Acest lucru înseamnă că un număr și mai mare de persoane se vor putea vaccina împotriva virusului covid-19.

✔ Încă din prima zi, activitatea a fost una intensă și mă bucură interesul pe care popricănenii și ieșenii îl au în privința vaccinării, cea mai la îndemână metodă de a reveni încet-încet la viața de dinainte de pandemie.În baza informațiilor care mi-au fost furnizate, astăzi s-au epuizat toate cele 72 de doze de vaccin repartizate centrului.Pentru a vă putea vaccina, trebuie să vă înscrieți pe platforma națională, completând formularul de pe site-ul: https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/auth/login

➡️ Aș vrea să le mulțumesc tuturor celor care au fost alături în acest demers, persoane care au făcut tot posibilul ca nimic să nu lipsească din centrul de vaccinare. Totul pentru ca procesul de vaccinare să decurgă în deplină siguranță.

De asemenea, aș vrea să precizez câteva chestiuni cu privire la întrebare „Ce se întâmplă dacă rămân doze la final de zi?”. M-am informat și oficialii mi-au spus că persoane programate pe platformă pentru vaccinare se pot înscrie pe o listă de așteptare la centru. Și dacă într-o zi rămân doze, sunteți contactați pentru a vă prezenta să vă faceți vaccinul. Până în acest moment, se pare că există programări făcute până inclusiv marțea viitoare (ca locuri ocupate).

Reamintesc faptul că vaccinarea este o alegere personală, fiecare decide ce e mai bine pentru el.

Sănătate tuturor!

#ROVACCINARE. Din 15 martie devin disponibile listele de așteptare. Cum se fac programările pe platforma informatică sau la telefon

Din 15 martie începe etapa a treia a campaniei de vaccinare și devin disponibile listele de așteptare pentru programarea la vaccinare împotriva COVID-19, anunță CNCAV. Comitetul explică modul de programare prin platforma informatică sau prin telefon.

Conducerea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID19 (CNCAV) împreună cu reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), anunță operaționalizarea listelor de așteptare pentru programarea la vaccinare împotriva COVID-19, începând cu data de 15 martie.

Astfel, în momentul în care va fi disponibilă programarea la vaccinare pentru populația generală, în platforma de programare vor fi vizibile, pentru beneficiari, atât centrele de vaccinare deja existente, cât și cele care vor fi operaționalizate în luna aprilie 2021. După epuizarea sloturilor disponibile din centrele de vaccinare, se activează lista de așteptare.

Notificarea persoanelor aflate pe lista de așteptare se va realiza în funcție de categoriile de vaccinare stabilite ca prioritare, conform Strategiei naționale de vaccinare, și ordinea cronologică de înscriere, după cum urmează:

• persoanele din categoria 2a (populația de risc), cu vârsta peste 65 de ani sau cu boli cronice;

• persoanele din categoria 2b (lucrători din domenii esențiale);

• persoanele eligibile pentru etapa a III-a de vaccinare (populația generală).

Beneficiarul va avea posibilitatea să se programeze la vaccinare, iar dacă nu există locuri disponibile în centrul ales, poate opta pentru înscrierea pe lista de așteptare aferentă centrului respectiv. Ulterior, locurile libere dintr-un anumit centru de vaccinare vor fi disponibile doar pentru persoanele înscrise în lista deschisă pentru acel centru, cu respectarea prioritizării: 75% persoane din cadrul populației cu risc și 25% lucrători din domenii esențiale, iar în centrele în care rămân locuri libere vor putea să se programeze persoanele din etapa a III-a.

Mai exact, fiecare centru de vaccinare va dispune de locuri atât pentru categoriile vulnerabile și angajații din domenii esențiale, cât și pentru populația generală, iar ordinea alocării programărilor la vaccinare se va realiza în funcție de gradul de ocupare a locurilor de către categoriile prioritare înscrise pe listele centrului respectiv.

Programările la vaccinare se pot realiza atât prin intermediul platformei electronice, cât și prin apelarea numărului de call center, iar modalitățile de finalizare a procesului de programare pentru persoanele înscrise pe listele de așteptare sunt următoarele:

➢ Pentru cei care aleg programarea individuală în platforma electronică: la momentul în care locurile devin disponibile la centrul unde persoana s-a înscris, beneficiarul primește o notificare în acest sens, iar ulterior va intra în aplicație, pentru alegerea zilei și a intervalului orar. Persoana care nu confirmă prin programare locul disponibil în termen de 24 de ore de la primirea notificării, va mai primi încă două notificări ulterioare. În lipsa unei confirmări în acest interval de timp, beneficiarul rămâne pe lista de așteptare, însă va pierde poziția ocupată inițial.

➢ Pentru persoanele care optează pentru programarea prin call center, la numărul 021.414.44.25: atunci când va apărea un loc liber la centrul de vaccinare unde s-a înscris, va fi programat la vaccinare in ziua și in intervalul orar disponibil pentru administrarea vaccinului. Aceste persoane vor fi notificate si nu este necesar sa confirme programarea. Persoana înscrisă în lista de așteptare are posibilitatea de a se realoca pe lista de așteptare a unui alt centru de vaccinare.

DOCUMENTUL oficial poate fi consultat AICI.

#ROVACCINARE. Platforma națională de programare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19

Recensamant de proba intre 10 si 31 martie. Pregătiri pentru recensământul populației și locuințelor de anul acesta

În acest an, în România va fi realizat un nou recensământ al populației și locuințelor. Întrucât operațiunea este o cercetare statistică complexă, pe parcursul lunii martie, Institutul Național de Statistică (INS) va efectua un recensământ de probă, la care vor participa aproximativ 50.000 de gospodării atât din mediul urban, cât și din cel rural, de pe întreg teritoriul României. Recensământul de probă se adresează tuturor persoanelor din gospodăriile selectate (aleatoriu), indiferent de cetățenie, care au reședința pe teritoriul României.

Ca măsură de protecție împotriva COVID-19, cetățenii au posibilitatea de a se autorecenza. Acest lucru este posibil prin completarea unui formular de preînregistrare, disponibil la adresa https://rpl.insse.ro. Ulterior, persoanele care se vor autorecenza la recensământul de probă vor primi, la adresele de e-mail indicate în formularul de preînregistrare, un link prin care vor fi dirijate spre chestionarul individual. Această etapă de autorecenzare se va desfășura în perioada 10 – 16 martie 2021.

De asemenea, cetățenii care, din motive obiective, nu se pot autorecenza, în perioada 22 – 31 martie 2021 vor primi vizita unui recenzor pentru realizarea interviului față în față. Informațiile colectate vor fi preluate în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal (Regulamentul UE 679/2016) și cu asigurarea confidențialității statistice.

Reducere de 10% pentru plata integrală a impozitelor locale până pe 31 martie

Potrivit unor reglementari in vigoare, cetatenii care isi achita integral impozitele pana la 31 martie beneficiaza de o reducere de 10%. Contribuabilii care nu au achitat pana acum taxele si impozitele locale ar trebui sa faca platile in perioada urmatoare, cu mentiunea ca persoanele care isi achita datoriile pana la 31 martie beneficiaza de o reducere de 10%.

Aveti la dispozitie mai multe modalitati de a face plata: prin internet banking, cu cardul, plata online prin ghiseul.ro sau direct la casierie.

In cazul in care impozitele si taxele locale, nu sunt platite anticipat, acestea pot fi platite in doua transe egale, pana la finalul acestei luni, respectiv pana pe 30 septembrie.  

Pentru ce bunuri trebuie să plătească cetățenii taxe și impozite

Impozitul pe mașini În ceea ce priveşte modul de calcul al impozitului pe maşini, acesta se determină în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului (cmc), prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracţiune din aceasta cu o sumă corespunzătoare din Codul fiscal. Există, de asemenea, unele scutiri de impozit, dar și posibilitatea de a beneficia de unele reduceri. Impozitul pe clădirile rezidențiale și nerezidențiale Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă deținute de persoane fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. La clădirile nerezidențiale, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii impozabile stabilite. Impozitul pe clădirile mixte Atunci când același spațiu are și funcție rezidențială, și nerezidențială se complică puțin modul de calcul al acestui impozit. În determinarea cotelor de impozitare intră mai multe considerente: posibilitatea de a determina (din documentația cadastrală sau din contractul de închiriere) care e spațiul de locuit și care e cel folosit de firmă; în ipoteza în care spațiile nu pot fi identificate separat, atunci intră în calcul chestiuni pentru plata cheltuielilor cu utilitățile ș.a.m.d.

Clădirile trebuie reevaluate

Firmele sunt vizate, în principal, de această atenționare, pentru că legislația fiscală pretinde o reevaluare periodică a valorii impozabile a spațiilor deținute de acestea, indiferent de destinație. De asemenea, persoanele fizice trebuie să-și facă o reevaluare la cinci ani pentru clădirile cu destinație nerezidențială. Astfel de reevaluări sunt consemnate în rapoarte ce trebuie depuse la Fisc, până cel târziu la primul termen de plată pentru impozitul pe anul respectiv. În lipsa reevaluărilor, riscul este acela de a plăti un impozit mai mare. Impozitul pe terenuri Modul de calcul al impozitului pe terenuri e stabilit prin raportare la suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat, zona și categoria de folosință, conform încadrării făcute de consiliul local și există și aici o lungă listă cu persoane scutite de plata lui. Pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa pe teren, nu se datorează impozitul pe teren. Taxa pe teren e plătită de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare/ folosință, în condiții similare impozitului pe teren, pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale. Mai multe despre plata acestui tip de impozit, aici. Taxa pe teren Spre deosebire de impozit, taxa pe teren e plătită nu de proprietarul terenului, ci de concesionarul, cel care a închiriat sau a luat în administrare ori folosință un teren proprietate publică/privată a statului ori autorităților locale. Taxa pe teren se datorează similar impozitului pe teren.

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

 

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

 

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

 

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 162 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

(VIDEO) Sedinta ordinara a Consiliului Local Popricani din data de 28.12.2020

Primarul Ion Tanasa si noii consilieri locali alesi in mandatul 2020-2024 au depus joi 22 octombrie juramantul de investire

Astazi in prezenta presedintelui ales al Consiliului Judetean Iasi, Costel Alexe, a avut loc la Caminul Cultural din Popricani sedinta de investire a primarului ales

Ion Tănasă si a noului Consiliu Local Popricani.
Noii alesi locali si-au primit astazi mandatele in prezenta subprefectul Marian Tudoran, astfel Consiliul Local Popricani a fost investit cu drepturi depline.
,,Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac cu buna-credinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor Popricani! Asa sa imi ajute Dumnezeu”, este juramantul depus la ceremonia de investire, de catre primarul Ion Tanasa si a consilierilor locali ai comunei Popricani, alesi prin vot la alegerile locale din 27 septembrie.
O zi solemnă, cu o puternică emoție în sufletul meu.
Recunosc, am simțit că inima îmi bate cu mai multă putere atunci când am rostit jurământul de credință față de dumneavoastră și față de Dumnezeu.
Îi mulțumesc președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, pentru prezență, la fel cum le mulțumesc și celorlalți invitați care au vrut să fie alături de mine și de consilierii locali.
Oficial, sunt în slujba cetățenilor din Popricani mai mult ca oricând.
Vă asigur că sunt un om al dialogului și chiar vă invit ca ori de câte ori aveți o idee de proiect sau o problemă să veniți să stăm de vorbă.
Cred în cooperarea care trebuie să ne definească, să fim o echipă și să muncim împreună pentru același obiectiv: dezvoltarea comunei Popricani.
De azi, primar și în dreptul semnăturii. Doar datorită dumneavoastră a fost posibil! Vă mulțumesc și vă prețuiesc!
a declarat primarul Ion Tanasa.

Acte necesare în vederea acordării stimulentului educaţional

Acte necesare în vederea acordării stimulentului educaţional

Acte necesare în vederea acordarii stimulentului de inserţie acordat – Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, OUG 14/2016, pentru modificarea art.2 din Legea nr.248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate; H.G.15/2016 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.248/2015, H.G.626/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.248/2015, privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate şi a procedurii de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniţă, aprobate prin H.G. nr.15/2016;

Condiţii de acordare

Stimulentul educaţional se acordă familiilor cu un venit lunar mai mic de 284 de lei pe membru de familie (2 x Venitul Minim Garantat pentru o persoană singură) și este condiționat de prezența zilnică a copiilor, la grădiniţă. Se acordă un tichet social pentru grădiniță de 50 de lei lunar, pentru perioada septembrie – iunie a anului şcolar.

 

Documente necesare

Documente necesare:
– cerere – declaraţie pe proprie răspundere însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei, precum şi a veniturilor realizate de către membrii săi;
– dovada înscrierea/frecventarea activităţilor organizate de grădiniţă;
– alte documente ataşate:

1. Documentele prin care se stabileşte componenţa familiei:
– livretul de familie.
– copie certificată sau, după caz, autentificată pentru conformitate cu originalul, pentru următoarele documente:
a) certificatele de naștere ale copiilor aflați în întreținerea familiilor defavorizate;
b) certificatul de căsătorie;
c) hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției, potrivit legii;
d) hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției, potrivit legii;
e) dispoziția conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau hotărârea comisiei pentru protecția copilului ori a instanței de judecată, după caz, pentru măsura plasamentului; hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziția autorității tutelare, potrivit legii;
f) hotărârea judecătorească prin care soțul/soția este declarat/declarată dispărut/dispărută;
g) hotărârea judecătorească prin care soțul/soția este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor;
h) după caz, alte acte doveditoare privind componența familiei.

2. Acte de venit:
– adeverinţe cu salariul net şi cu menţiunea dacă sunt primite tichete de masă, precum şi valoarea lor.
– cupoane de pensie,
– cupoane de ajutor de şomaj,
– mandate poştale de plată, extrase de cont, decizii ori dispoziţii de stabilire a dreptului, etc.

 

Calculul veniturilor familiei

La stabilirea venitului net lunar pe membru de familie (284 lei la acest moment), se iau în considerare toate veniturile impozabile și neimpozabile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele rezultate din obligațiile legale de întreținere față de copii și/sau față de părinți,  pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară solicitării stimulentului educațional.

Veniturile realizate de membrii familiei, inclusiv cele exceptate, se dovedesc, după caz, prin documentele eliberate de angajator, de organele fiscale sau de alte autorități competente, mandate poștale de plată, extrase de cont, decizii ori dispoziții de stabilire a drepturilor.

În cazul familiei sau persoanei singure care locuiește și gospodărește împreună cu alte familii ori persoane singure și contribuie împreună la achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea venitului pe membru de familie se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete realizate în comun de persoanele din gospodărie. În cazul în care nu se poate determina partea ce revine de drept, solicitantul completează o declarație pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună.

Venituri care nu se iau în calcul la stabilirea venitului lunar al familiei:
a) sumele primite cu titlu de prestații sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) alocația de stat pentru copii prevăzută de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;

c) ajutorul social acordat în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, alocația pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ajutorul pentru încălzirea locuinței acordat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările și completările ulterioare;

d) ajutoarele de stat acordate pentru activitățile agricole din fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile;

e) sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv susținerii educației preșcolarilor, elevilor și studenților, prin programe ale Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, altor instituții publice și private, inclusiv organizații neguvernamentale;

f) sumele primite din activitatea de zilier, în condițiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată; g) sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condițiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;

h) sumele primite cu titlu de ajutor temporar ori ocazional din partea unor persoane fizice sau juridice ori de la bugetul de stat sau local cu titlu de ajutor de urgență.

Stimulentul se acordă lunar, pe perioada participării copilului la activitățile organizate în cadrul unităților din învățământul preșcolar, în perioada septembrie — iunie, sub rezerva îndeplinirii condiţiei de prezenţă – mai mult de 15 zile calendaristice, iar titularul tichetului social pentru grădiniță are obligația să anunțe orice modificare în componența familiei sau în veniturile acesteia în termen de maximum 15 zile de la producerea acesteia.
Pentru soluţionarea cererii privind acordarea stimulentului educaţional, se va afectua ancheta socială la domiciliul său, după caz la reşedinţa solicitantului, ori la locul desemnat de solicitant în cazul celor fără locuinţă.

Acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului la ajutor social se face prin Dispoziţia scrisă a primarului, iar ridicarea tichetelor se vor face după data de 15 a lunii următoare acordării de la casieria Direcţiei de Asistenţă Socială Iaşi.

Sari la conținut